Agerpres

Bloomberg:ECOFIN lasă deoparte marile afaceri globale pentru a discuta relaxarea normelor privind distilarea băuturilor

Economic Extern -
Foto: Bloomberg:ECOFIN lasă deoparte marile afaceri globale pentru a discuta relaxarea normelor privind distilarea băuturilor
Miniştrii europeni de Finanţe vor lua vineri o pauză de la marile afaceri globale, pentru a încerca să rezolve o problemă mult mai provincială: băuturile alcoolice obţinute din fructele recoltate din gospodăriile ţăranilor, se arată într-o analiză realizată de Bloomberg. România, renumită pentru ţuica sa de prune, vrea să ridice embargoul referitor la distilarea la domiciliu a băuturilor spirtoase şi să ofere statelor membre opţiunea de a elimina complet acciza pentru băuturile spirtoase produse în folosul personal al cultivatorilor de fructe. În acest demers, România este sprijinită de Ungaria, ţară al cărei premier, Viktor Orban, a modificat legislaţia pentru a permite distilarea la domiciliu a băuturilor spirtoase în 2010, dar, ulterior, a fost nevoit să dea înapoi, în urma deciziei Curţii de Justiţie a UE, care, în 2014, a declarat ilegală modificarea legislaţiei. Ungaria este renumită pentru palinca produsă din caise, prune, cireşe, mere sau pere. La iniţiativa României, ţară care în prezent deţine preşedinţia Consiliului UE, ar urma să se discute la reuniunea miniştrilor europeni de Finanţe de vineri cât de mult alcool poate fi distilat acasă fără a fi taxat. Un proiect al Guvernului României prevede pentru majoritatea statelor membre o limită de până la 50 de litri anual pentru fiecare cultivator de fructe. Numai cetăţenilor din Ungaria şi România li se va permite să producă o cantitate mai mare de băuturi spirtoase pentru folos personal, de până la 100 de litri anual pentru fiecare cultivator. Modificarea legislaţiei UE ar permite României şi Ungariei să perceapă o acciză zero în loc de una redusă. Dar unele ţări membre UE vor ca toţi să respecte aceleaşi reguli şi încă nu există un acord privind limita, susţine Bloomberg, care citează un document UE ce schiţează actualul stadiu al discuţiilor. O propunere alternativă ar fi o limită de 30 de litri pe an, cu posibilitatea unor excepţii pentru ţările care produc în mod tradiţional băuturi spirtoase pentru folos personal. Un oficial UE a apreciat că situaţia este "incertă". Ministrul român de Finanţe, Eugen Teodorovici, le-a reamintit oficialilor europeni care este miza, atunci când problema a fost discutată la întâlnirea miniştrilor europeni de Finanţe, din martie. După ce a distribuit sticle cu ţuică românească, el a explicat că, "în zona rurală, fiecare familie se mândreşte cu băuturile alcoolice tradiţionale făcute din fructe recoltate din propria gospodărie". O abordare restrictivă ar putea înrăutăţi sentimentele anti-UE înaintea alegerilor europarlamentare de săptămâna viitoare. Reforma ar legaliza distileriile la domiciliu, o modificare ce ar fi salutată şi de alte state, precum Austria. Berea şi vinul produs acasă sunt deja legale şi scutite de taxe în blocul comunitar. Normele UE interzic în prezent distilarea la domiciliu a băuturilor spirtoase, chiar dacă proprietarii de livezi care îşi duc fructele la distilerii pentru a fi transformate în băuturi pot să ducă acasă o parte din băutură pentru folosul personal, plătind jumătate din acciza obişnuită. Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, prezidează vineri lucrările Consiliului UE pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN). Pe agenda reuniunii figurează subiecte precum Directiva privind structurile accizelor la alcool şi băuturi alcoolice, Directiva privind regimul general al accizelor, impozitarea serviciilor digitale, revizuirea listei UE referitoare la jurisdicţiile necooperante, Semestrul European. Ministrul român va participa, tot vineri, şi la un dejun de lucru alături de miniştrii Finanţelor din UE, temele în discuţie fiind arhitectura Uniunii Economice şi Monetare din perspectiva noului Program pentru Sprijinirea Reformelor şi efectele mobilităţii forţei de muncă în interiorul UE. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)