Flux Stiri

23.05.2018, 05:00 • Ion Jinga a reiterat în Consiliul de Securitate al ONU contribuţia României la operaţiunile de menţinere a păcii

Ambasadorul României la ONU, Ion Jinga, a evidenţiat marţi, în cadrul unei intervenţii în Consiliul de Securitate al ONU cu prilejul dezbaterii publice pe tema "Protecţia civililor în conflictele armate", contribuţia ţării noastre la operaţiunile de menţinere a păcii şi aportul României la asigurarea protecţiei civililor în conflictele armate, informează un comunicat al misiunii permanente a României la ONU transmis Agerpres. Dezbaterea publică a fost organizată de către preşedinţia poloneză a Consiliului, în prezenţa ministrului afacerilor externe al Poloniei, Jacek Czaputowicz. Evocând eforturile comunităţii internaţionale în ceea ce priveşte protecţia civililor în conflicte armate, în contextul în care în 2019 se vor aniversa 20 de ani de la adoptarea primei rezoluţii a Consiliului de Securitate al ONU privind protecţia civililor (rezoluţia 1265/1999), diplomatul român a exprimat îngrijorare cu privire la agravarea unor fenomene precum multiplicarea atacurilor asupra şcolilor şi spitalelor, limitarea accesului populaţiei civile din zonele de conflict la ajutoarele umanitare, urbanizarea conflictelor şi acutizarea ameninţărilor asimetrice, inclusiv atacarea personalului misiunilor de ONU de menţinere a păcii şi dificultatea crescândă de a deosebi combatanţii de civilii inocenţi. Ambasadorul Ion Jinga a evidenţiat contribuţia României la operaţiunile de menţinere a păcii şi aportul ţării noastre la asigurarea protecţiei civililor în conflictele armate. "România contribuie cu trupe la operaţiunile de menţinere a păcii sub drapel ONU începând din anul 1991. Peste 12.500 de militari, poliţişti şi personal de protecţie român au participat la 20 de misiuni ONU. În prezent, suntem prezenţi în două treimi din misiunile ONU pe teren şi vom continua să rămânem implicaţi. Înainte de trimiterea în misiuni de menţinere a păcii, contingentele româneşti participă la un program de pregătire riguros, în cadrul căruia protecţia civililor şi respectarea drepturilor omului reprezintă teme de bază", a declarat Jinga, potrivit comunicatului citat. Reprezentantul Permanent al României la ONU a subliniat, totodată, importanţa majoră a prevenirii conflictelor prin intermediul cooperării internaţionale, a respectării dreptului internaţional umanitar şi a drepturilor omului, sugerând trei direcţii principale de acţiune a comunităţii internaţionale. "În primul rând, prevenirea conflictelor armate trebuie să rămână în centrul cooperării internaţionale, iar pentru asigurarea protecţiei civililor trebuie să plecăm de la identificarea şi soluţionarea cauzelor conflictelor. Dialogul politic, reconcilierea, consolidarea securităţii interne şi regionale, relansarea economică şi dezvoltarea socială sunt tot atâtea căi pentru crearea unui climat de pace durabilă. În al doilea rând, când activitatea de prevenire a eşuat şi ne confruntăm cu realitatea conflictului, asigurarea respectării dreptului internaţional umanitar şi a drepturilor omului are o importanţă crucială, fiind singura garanţie că, fie şi în război, demnitatea umană este protejată iar părţile aflate în conflict vor putea coexista din nou, după încheierea ostilităţilor. În al treilea rând, România susţine ferm propunerea secretarului general al ONU privind dezvoltarea unor politici naţionale pentru protecţia civililor în conflicte', a mai spus diplomatul român.AGERPRES/(AS - editor: Florin Ştefan, editor online: Daniela Juncu)

Citiți mai mult »
  • 23.05.2018, 00:15 • Aurescu a convenit cu oficiali de la Pentagon că regiunea Mării Negre trebuie să beneficieze de o atenţie sporită la summitul NATO de la Bruxelles
    Consilierul prezidenţial Bogdan Aurescu a discutat cu oficiali de rang înalt de la Pentagon că regiunea Mării Negre trebuie să beneficieze de o atenţie sporită în cadrul viitorului summit NATO de la Bruxelles, informează un comunicat transmis marţi Agerpres de ambasada României în SUA.   Consilierul prezidenţial pentru politică externă Bogdan Aurescu a avut marţi, la Pentagon, o întrevedere cu Robert S. Karem, asistentul secretarului apărării pentru afaceri internaţionale de securitate, şi cu Thomas Goffus, adjunct al asistentului secretarului apărării pentru politici europene şi NATO, la întâlnire participând şi ambasadorul României în SUA, George Cristian Maior.  În cadrul întrevederii, a fost evocată cooperarea aprofundată şi deosebit de consistentă pe linie militară şi de apărare, care reprezintă o dimensiune importantă a Parteneriatului Strategic bilateral, se menţionează în comunicatul citat. Oficialul american a remarcat programul naţional de modernizare a capabilităţilor militare şi a mulţumit pentru exemplul pe care îl oferă România în cadru aliat prin alocarea a 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare. În acest context, consilierul prezidenţial Bogdan Aurescu a evocat atenţia deosebită pe care România o acordă securităţii şi responsabilităţilor ce ţin de asigurarea ei, fiind pe deplin conştientă că, în condiţiile mediului de securitate actual, apărarea începe cu teritoriul naţional. De asemenea, Aurescu a subliniat că România este în 2017 pe primul loc între aliaţii NATO în privinţa creşterii cheltuielilor de apărare, cu 45%, anul trecut 33% dintre cheltuieli fiind destinate achiziţiilor de echipamente militare importante.  În cadrul discuţiei a fost dezbătută agenda summitului NATO din iulie de la Bruxelles, partea română şi americană căzând de acord că este necesar ca în cadrul acestei reuniuni la vârf să fie acordată o atenţie sporită regiunii Mării Negre. A fost realizat un schimb aprofundat de opinii privind situaţia de securitate la Marea Neagră, inclusiv privind ameninţările de tip convenţional şi respectiv de tip hibrid. Bogdan Aurescu a prezentat obiectivele României la summit, cu accent pe asigurarea coerenţei Flancului Estic şi consolidarea apărării şi descurajării aliate, proiectarea stabilităţii şi relaţiile cu partenerii din vecinătatea estică şi respectiv sudică ale Alianţei şi creşterea rolului NATO în combaterea terorismului. Consilierul prezidenţial Bogdan Aurescu a prezentat în detaliu viziunea promovată de România privind coerenţa şi coeziunea Flancului Estic al NATO, cu accent pe abordarea unitară şi integrată între nordul şi sudul Flancului Estic. Au fost în context abordate şi evoluţiile privind structura de comandă a NATO, în pregătirea summitului din iulie. În acest cadru, consilierul prezidenţial Bogdan Aurescu a arătat că România încurajează creşterea prezenţei militarilor şi a echipamentului militar american în România. Totodată, Bogdan Aurescu a prezentat stadiul pregătirilor pentru summitul Formatul Bucureşti 9, care se va desfăşura la începutul lunii iunie la Varşovia, în pregătirea summitului aliat din iulie. De asemenea, a menţionat valoarea adăugată în context aliat a Trilateralei informale pe teme de securitate România - Polonia - Turcia, ca format regional relevant de cooperare strategică. Robert Karem a exprimat aprecierea pentru platforma B9, la a cărei reuniune în formatul miniştrilor apărării a participat recent, la Bucureşti, arătând că îşi aduce o contribuţie reală la obiectivele Alianţei. Întrevederea a prilejuit şi un schimb de opinii despre situaţia din Afganistan, cu accent pe misiunea Resolute Support a NATO, oficialul american mulţumind României pentru contribuţia de până acum la eforturile de stabilizare a ţării, care este în prezent este cel de al patrulea cel mai mare contributor din cadrul NATO.AGERPRES/(AS - editor: Florin Ştefan, editor online: Daniela Juncu)
  • 22.05.2018, 20:30 • Ministrul delegat al României pentru afaceri europene a discutat la Chişinău despre perspectivele europene ale Republicii Moldova
    Priorităţile următoarei reuniuni a Comisiei interguvernamentale pentru integrare europeană Republica Moldova-România, precum şi strategia de acţiune a Chişinăului în perioada în care România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene au fost subiectele prioritare în timpul întrevederilor pe care ministrul delegat pentru afaceri europene în guvernul României, Victor Negrescu, le-a avut cu oficiali de la Chişinău, informează marţi Radio Chişinău. Într-un interviu acordat TVR MOLDOVA, Victor Negrescu, ministrul delegat pentru afaceri europene al României, a susţinut că Republica Moldova va lua parte, alături de România, la preşedinţia Consiliului UE, potrivit Radio Chişinău. 'Simţim că preşedinţia aceasta a României este atât a noastră, cât şi a Republicii Moldova, în măsura în care Republica Moldova îşi doreşte acest lucru. Valorile noastre sunt comune, istoria noastră este comună, parcursul UE presupune automat ca şi RM să fie parte a acestei familii', a declarat Victor Negrescu. Potrivit diplomatului român, Republica Moldova va putea depune o cerere de aderare la UE doar după implementarea Acordului de Asociere. 'Sunt convins că lucrurile merg în direcţia cea bună, şi în măsura în care acest acord este îndeplinit în totalitate putem să vorbim de perspective mai importante privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană', a declarat ministrul român, citat de Radio Chişinău. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a efectuat vineri, 18 mai 2018, o vizită în Republica Moldova, în contextul intensificării contactelor politico-diplomatice dintre cele două state. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)
  • Foto: Ministrul delegat al României pentru afaceri europene a discutat la Chişinău despre perspectivele europene ale RMoldova
    22.05.2018, 19:45 • Ministrul delegat al României pentru afaceri europene a discutat la Chişinău despre perspectivele europene ale RMoldova
    Priorităţile următoarei reuniuni a Comisiei interguvernamentale pentru integrare europeană Republica Moldova-România, precum şi strategia de acţiune a Chişinăului în perioada în care România va deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene au fost subiectele prioritare în timpul întrevederilor pe care ministrul delegat pentru afaceri europene în guvernul României, Victor Negrescu, le-a avut cu oficiali de la Chişinău, informează marţi Radio Chişinău. Într-un interviu acordat TVR MOLDOVA, Victor Negrescu, ministrul delegat pentru afaceri europene al României, a susţinut că Republica Moldova va lua parte, alături de România, la preşedinţia Consiliului UE, potrivit Radio Chişinău. 'Simţim că preşedinţia aceasta a României este atât a noastră, cât şi a Republicii Moldova, în măsura în care Republica Moldova îşi doreşte acest lucru. Valorile noastre sunt comune, istoria noastră este comună, parcursul UE presupune automat ca şi RM să fie parte a acestei familii', a declarat Victor Negrescu. Potrivit diplomatului român, Republica Moldova va putea depune o cerere de aderare la UE doar după implementarea Acordului de Asociere. 'Sunt convins că lucrurile merg în direcţia cea bună, şi în măsura în care acest acord este îndeplinit în totalitate putem să vorbim de perspective mai importante privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană', a declarat ministrul român, citat de Radio Chişinău. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a efectuat vineri, 18 mai 2018, o vizită în Republica Moldova, în contextul intensificării contactelor politico-diplomatice dintre cele două state. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)
  • Foto: Conducerea statului ucrainean este surdă la doleanţele românilor din Ucraina (asociaţiile etnicilor români)
    22.05.2018, 18:45 • Conducerea statului ucrainean este surdă la doleanţele românilor din Ucraina (asociaţiile etnicilor români)
    Liderii societăţilor pentru cultura românească din regiunea Cernăuţi condamnă - într-o declaraţie comună - politica statului ucrainean faţă de minorităţile naţionale, exprimându-şi dezamăgirea în urma aşa-ziselor consultări pe care le organizează Ministerul Educaţiei de la Kiev cu etnicii români din Ucraina, după recenta întâlnire cu ministrul adjunct al educaţiei ucrainean, Pavlo Hobzei, informează marţi BucPress. 'Din păcate, conducerea statului ucrainean, ministerele şi preşedinţia rămân surde la doleanţele exprimate de noi, continuând să promoveze o politică de deznaţionalizare şi asimilare forţată a minorităţilor naţionale din Ucraina, îndreptată spre schimbarea caracterului etnic al populaţiei. Cel mai elocvent exemplu în această privinţă îl constituie Legea Ucrainei despre învăţământ adoptată în septembrie 2017, precum şi proiectul noii Legi a învăţământului mediu general din Ucraina', se menţionează într-o declaraţie trimisă atât autorităţilor ucrainene, cât şi celor române. Referitor la întâlnirea cu Pavlo Hobzei şi cu delegaţia care l-a însoţit la Cernăuţi la 11 mai, reprezentanţii comunităţii româneşti susţin că a fost o 'nouă încercare de a ne convinge că Legea despre învăţământ şi proiectul noii Legi despre învăţământul mediu general sunt benefice pentru copii etnicilor români din Ucraina, în timp ce noi ne convingem zi de zi de efectul ei dezastruos asupra identităţii noastre'. Potrivit reprezentanţilor comunităţii româneşti, aşa-zisa 'masa rotundă' cu participarea demnitarilor de la Kiev, a unor oficialităţi din Administraţia regională de stat Cernăuţi şi unor conducători ai societăţilor publice culturale româneşti din regiunea Cernăuţi (semnatari ai acestei Declaraţii) s-a transformat într-o 'farsă', întrucât oficialii ucraineni au ignorat complet argumentele etnicilor români privind încălcările Constituţiei Ucrainei şi ale altor legi, inclusiv europene, privind drepturile minorităţilor naţionale cu privire la educaţia în limba maternă. Ministerul Educaţiei din Ucraina a venit cu propunerea ca 'prevederile articolului 7 al Legii educaţiei să fie implementate prin intermediul art. 5 al noului proiect al Legii despre învăţământul mediu general, amânând din 'generozitate' începutul procesului de ucrainizare totală şi definitivă a minorităţilor naţionale din ţară până în 2023', subliniază reprezentanţii comunităţilor etnicilor români din Ucraina. 'Adică, ne oferă posibilitatea să mai fim români încă vreo 4 ani', constată ei, potrivit declaraţiei. 'Situaţia creată ne obligă să declarăm încă o dată că noi, reprezentanţii comunităţii românilor din regiunea Cernăuţi (Ucraina), condamnăm politică actualei conduceri (de la Kiev) promovată faţă de minorităţile naţionale din Ucraina, politică ce încalcă în mod grosolan Constituţia Ucrainei, şi cerem de urgenţă anularea articolului 7 din Legea educaţiei, aplicându-se normele tratatelor internaţionale, toate recomandările Comisiei de la Veneţia şi obligaţiunile internaţionale ale Ucrainei', subliniază semnatarii declaraţiei. Potrivit BucPress, în conformitate cu art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educaţie din Ucraina se desfăşoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în şcoli în limba română urmează să fie predate în limba ucraineană. Asociaţiile etnicilor români consideră că noua Lege privind învăţământul mediu general trebuie să se bazeze pe articolele din Constituţia Ucrainei care garantează drepturile minorităţilor naţionale la educaţia în limba maternă şi nu admit nici un fel de privilegii sau discriminări ale cetăţenilor pe bază de rasă, naţionalitate sau limbă. 'Declarăm că orice discuţii pe marginea proiectului noii Legi a învăţământului mediu general pot fi declanşate doar după redactarea art.7 al Legii educaţiei şi aducerii acestuia în conformitate cu normele Constituţiei Ucrainei', evidenţiază semnatarii declaraţiei. În acelaşi timp, autorii declaraţiei sesizează autorităţile române în legătură cu această situaţie, menţionând că statul român ar trebui să monitorizeze modul în care Ucraina respectă prevederile articolelor 13 şi 19 din Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina semnat în 1997 de conducătorii celor două state şi ratificat de parlamentele ambelor ţări. Declaraţia este semnată printre alţii de Vasile Tărâţeanu, preşedintele Centrului cultural român 'Eudoxiu Hurmuzachi', membru de onoare al Academiei Române; Ilie T. Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi; Nicolae Şapcă, vicepreşedintele Societăţii pentru cultură românească 'Mihai Eminescu' şi Iurie Levcic, directorul Centrului bucovinean de artă pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale româneşti. AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)
Foto: Congresul american relaxează legislaţia în sectorul bancar

23.05.2018, 08:00 • Congresul american relaxează legislaţia în sectorul bancar

Congresul american a adoptat marţi seară un act normativ care va relaxa o parte din reglementările din sectorul bancar introduse după criza financiară din 2008, în ideea de a preveni un nou crah bursier şi a ţine sub control excesele de pe Wall Street, informează AFP şi Reuters. Legea Dodd-Frank - numită aşa după numele principalilor doi autori, senatorul Chris Dodd şi deputatul Barney Frank, reprezenta cea mai importante reformă a sistemului financiar din anii '30. Legea Dodd-Frank, adoptată de Barack Obama în 2010, impunea separarea activităţilor de investiţii de cele de retail şi nu permite băncilor să-şi asume prea multe riscuri. De asemenea, legea aducea un control mai strict pe pieţele financiare prin înfiinţarea de noi programe, consilii şi birouri care au fost integrate în structura de reglementare existentă. Marţi seară, Camera Reprezentanţilor a adoptat cu o majoritate confortabilă actul normativ adoptat deja de Senat în luna martie, care ar urma acum să fie rapid ratificat de preşedintele Donald Trump, unul din principalii suţinători ai acestei iniţiative. Graţie noii legi, miile de bănci de mărime mică şi medie nu vor mai fi supuse anumitor reglementări impuse de legea Dodd-Frank în 2010. În schimb, reglementările cheie care vizează cele mai mari instituţii bancare au rămas nemodificate. Legea, adoptată cu 258 de voturi pentru faţă de 159 contra, majorează de la 50 de miliarde de dolari până la 250 de miliarde de dolari pragul de la care băncile sunt considerate de importanţă sistemică şi în consecinţă supuse unei mai stricte supervizări. De asemenea, relaxează prevederile privind tranzacţiile, creditarea şi normele de capital pentru băncile cu active mai mici de 10 miliarde de dolari. "Este un avans important să eliberăm economia noastră de excesul de reglementare", a declarat liderul republican al Camerei Reprezentanţilor, Paul Ryan. Însă pentru opozanţi, precum liderul democraţilor din Camera Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, noul act loveşte din plin măsurile de protecţie ridicate după criza din 2008. "Această lege ne readuce în epoca unde imprudenţa Wall Street-ului a provocat o prăbuşire istorică a sistemului financiar", a spus Nancy Pelosi. Preşedintele Donald Trump a făcut din dereglementare o parte importantă a planurilor sale pentru industria financiară, liderul de la Casa Albă şi consilierii săi blamând în mod repetat Dodd-Frank Act pentru limitarea creditării şi creşterii economice. În timpul campaniei electorale, Donald Trump a făcut apel pentru o reformă a legii de reglementare financiară Dodd-Frank şi pentru reducerea impozitelor pentru companii, în paralel cu promisiuni pentru investiţii masive în infrastructură şi readucerea în SUA a locurilor de muncă transferate în străinătate. AGERPRES/(AS - autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)

Citiți mai mult »
  • Foto: Rusia: Rosatom este pregătită să ia parte la licitaţia pentru dezvoltarea centralei nucleare de la Belene
    22.05.2018, 19:15 • Rusia: Rosatom este pregătită să ia parte la licitaţia pentru dezvoltarea centralei nucleare de la Belene
    Rosatom este pregătită să ia parte la licitaţia pentru dezvoltarea centralei nucleare de la Belene, a afirmat, marţi, şeful companiei nucleare de stat ruseşti, Alexei Likhachev, transmite Reuters. Săptămâna trecută, Guvernul bulgar a decis să ceară Parlamentului de la Sofia să ridice o interdicţie referitoare la dezvoltarea centralei nucleare de la Belene, în condiţiile în care se pregăteşte să atragă investitori străini pentru relansarea proiectului. În 2008, compania rusă Atomstroyexport şi compania energetică de stat NEK au semnat un contract pentru designul, construcţia şi instalarea a două unităţi la o centrală nucleară ce urma să fie amplasată la Belene, pe Dunăre. Însă, în 2012, Bulgaria a anulat proiectul Belene, în lipsa unor investitori străini, la care s-au adăugat presiunile Bruxellesului şi Washingtonului de a limita dependenţa energetică a ţării faţă de Rusia. "Toţi aşteptăm decizia Parlamentului de la Sofia", le-a declarat jurnaliştilor Likhachev, după întâlnirea dintre preşedinţii Vladimir Putin şi Rumen Radev. "Nu suntem informaţi în legătură cu modelul economic care va fi propus şi ales de partea bulgară pentru finalizarea proiectului...Rosatom intenţionează oricum să ia parte la asta", a afirmat şeful companiei nucleare ruseşti. Rumen Radev, care a început luni o vizită de două zile în Rusia, este primul şef de stat bulgar care se întâlneşte cu un omolog rus după zece ani. Ministrul bulgar al Energiei, Temenuzhka Petkova, a declarat că se intenţionează organizarea unei licitaţii până la finele anului pentru a desemna un investitor strategic la viitoarea centrală nucleară, ale cărei costuri sunt estimate la cel puţin 10 miliarde de euro. Şi compania chineză de stat China National Nuclear Corporation (CNNC) a confirmat că este interesată de acest proiect. În România, la jumătatea anului 2017, statul român a reluat negocierile cu China General Nuclear Power Corporation (CGNPC) privind construirea la Cernavodă a reactoarelor 3 şi 4 de tip CANDU 6, cu o putere instalată de câte 700 MW. Parteneriatul dintre Nuclearelectrica şi CGNPC a debutat în noiembrie 2015 prin semnarea unui memorandum în valoare de 6,5 miliarde euro pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
  • Foto: Sony plăteşte 2,3 miliarde dolari pentru EMI, devenind cea mai mare casă de discuri
    22.05.2018, 15:15 • Sony plăteşte 2,3 miliarde dolari pentru EMI, devenind cea mai mare casă de discuri
    Gigantul nipon Sony Corp a anunţat marţi că va plăti aproximativ 2,3 miliarde de dolari pentru a obţine controlul asupra companiei britanice EMI Music Publishing, devenind cea mai mare casă de discuri din lume, într-o industrie care a găsit o nouă viaţă în serviciile de streaming, transmit Reuters şi DPA. Achiziţia, în urma căreia Sony obţine acces la un catalog de peste două milioane de cântece de la Queen la Pink, Kanye West, Sam Smith şi Sia, este cea mai mare de până acum realizată de directorul general Kenichiro Yoshida, care a preluat conducerea companiei în aprilie. În urma tranzacţiei, Sony vrea să profite de creşterea rapidă a serviciilor de streaming muzical, cum ar fi Spotify şi Apple Music, care au condus la o redresare în industria muzicală. În prezent, EMI domină 15% din industria caselor de discuri iar, alături de divizia Sony ATV, va face din compania niponă liderul acestei industrii, cu o cotă de piaţă de 26%, a afirmat un purtător de cuvânt al Sony. Alţi jucători majori sunt Universal Music Group şi Warner Music Group. Conform acordului, Sony îşi va majora participaţia de la 30% la 90%, achiziţionând participaţia deţinută de Mubadala Investment Company. Restul de 10% va fi deţinut de moştenitorii lui Michael Jackson. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)
  • Foto: UE vrea să devină lider mondial în gestionarea şi reciclarea deşeurilor
    22.05.2018, 14:30 • UE vrea să devină lider mondial în gestionarea şi reciclarea deşeurilor
    Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat marţi un set de măsuri ambiţioase pentru ca legislaţia UE în materie de deşeuri să fie adecvată pentru viitor, ca parte a politicii UE mai ample privind economia circulară, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene (CE). Noile norme - bazate pe propunerile CE din cadrul pachetului legislativ referitor la economia circulară prezentat în decembrie 2015 - vor contribui la prevenirea generării de deşeuri şi, în cazul în care acest lucru nu este posibil, vor permite creşterea semnificativă a ratei de reciclare a deşeurilor municipale şi a deşeurilor de ambalaje. Treptat, se va elimina depozitarea deşeurilor şi va fi promovată utilizarea de instrumente economice, cum ar fi schemele de răspundere extinsă a producătorilor. Noile norme consolidează "ierarhia deşeurilor", cu alte cuvinte, statele membre sunt obligate să ia măsuri specifice pentru a privilegia mai degrabă prevenirea, reutilizarea şi reciclarea decât depozitarea şi incinerarea, pentru a ne menţine pe calea către o economie circulară. "Aprobarea finală de către Consiliu a noilor norme UE în materie de deşeuri marchează un moment important pentru economia circulară în Europa. Noile obiective de reciclare şi de depozitare stabilesc o traiectorie credibilă şi ambiţioasă pentru o mai bună gestionare a deşeurilor în Europa. În prezent, principala noastră sarcină este de a ne asigura că promisiunile avansate în cadrul acestui pachet de măsuri privind deşeurile se materializează. Comisia va face tot posibilul pentru ca noua legislaţie să producă rezultate tangibile", a declarat comisarul pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella. Iniţial, Comisia a prezentat în 2014 o serie de propuneri privind noi norme în materie de deşeuri, însă acestea au fost retrase şi înlocuite în decembrie 2015 cu alte propuneri, mai circulare şi mai ambiţioase, în cadrul agendei pentru o economie circulară a Comisiei Juncker. Aceste propuneri au fost ulterior adoptate şi acum fac parte din reglementarea UE. Noile norme adoptate marţi reprezintă cea mai modernă legislaţie în materie de deşeuri la nivel mondial, UE fiind un exemplu demn de urmat, se arată în comunicatul Comisiei Europene. Obiectivele CE privind reciclarea deşeurilor municipale: până în 2025 vor fi reciclate 55%, procentul urmând să ajungă la 60% în 2030 şi la 65% în 2035. În plus, normele mai stricte pentru calcularea ratelor de reciclare vor contribui la o mai bună monitorizare a progresului real către economia circulară. De asemenea, conform noilor obiective privind reciclarea deşeurilor de ambalaje, până în 2025 vor fi reciclate 65% din toate deşeurile de ambalaje, procentul urmând să ajungă la 70% în 2030. În cazul materialelor plastice, până în 2025 vor fi reciclate 50% din acestea, procentul urmând să ajungă la 55% în 2030, iar în cazul lemnului vor fi reciclate 25% din ambalaje până în 2025 şi 30% până în 2030. Referitor la metalele feroase, vor fi reciclate 70% din ambalaje până în 2025 şi 80% până în 2030, în cazul aluminiului, vor fi reciclate 50% din ambalaje până în 2025 şi 60% până în 2030. La sticlă, vor fi reciclate 70% din ambalaje până în 2025 şi 75% până în 2030, iar la hârtie şi carton vor fi reciclate 75% din ambalaje până în 2025 şi 85% până în 2030. Pornind de la obligaţia existentă de colectare separată pentru hârtie şi carton, sticlă, metale şi materiale plastice, noile norme în domeniu vor spori calitatea materiilor prime secundare şi utilizarea lor: deşeurile menajere periculoase vor trebui să fie colectate separat până în 2022, deşeurile biologice până în 2023 şi materialele textile până în 2025. CE apreciază că depozitarea deşeurilor nu are niciun sens într-o economie circulară şi poate polua apa, solul şi aerul. Până în 2035, volumul deşeurilor municipale stocate în depozite trebuie redus până la cel mult 10 % din volumul total al deşeurilor municipale generate. Noua legislaţie prevede utilizarea într-o mai mare măsură a instrumentelor economice eficace şi a altor măsuri de sprijinire a ierarhiei deşeurilor. Producătorii ocupă un rol important în această tranziţie, ei devenind responsabili pentru produsele lor atunci când acestea se transformă în deşeuri. Noile cerinţe pentru schemele de răspundere extinsă a producătorilor vor conduce la îmbunătăţirea performanţelor şi a guvernanţei lor. În plus, până în 2024, vor trebui stabilite scheme obligatorii de răspundere extinsă a producătorilor pentru toate ambalajele, se arată în comunicatul Comisiei Europene. Noua legislaţie va pune un accent deosebit pe prevenirea generării de deşeuri şi va introduce obiective importante pentru reducerea risipei de alimente în UE şi limitarea deşeurilor marine, pentru a contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU în aceste domenii. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
  • Foto: UE nu crede că SUA vor extinde exceptarea de la plata taxelor vamale, nefiind mulţumite de negocieri
    22.05.2018, 13:00 • UE nu crede că SUA vor extinde exceptarea de la plata taxelor vamale, nefiind mulţumite de negocieri
    Comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, a declarat marţi că nu crede că Statele Unite ale Americii vor mai prelungi exceptarea Europei de la plata taxelor vamale pentru oţel şi aluminiu, aşa cum au făcut în mai, şi a precizat că SUA consideră că ceea ce Uniunea Europeană a pus pe masa negocierilor "nu este mulţumitor", relatează agenţia EFE. La sosirea la un consiliu pentru Comerţ, comisarul a explicat că ia legătura cu secretarul american pentru Comerţ, Wilbur Ross, "de câteva ori pe săptămână", şi a semnalat că blocul comunitar nu vede deocamdată "cu claritate" ce decizie ar putea lua preşedintele Donald Trump la 1 iunie, când va expira termenul acordat UE pentru exceptarea de la plata taxelor vamale pentru oţel şi aluminiu. "Nu cred că exceptarea va fi prelungită şi va trebui să fim pregătiţi pentru diferite scenarii", a spus Malmstrom. Aşa cum a arătat săptămâna trecută, la negocieri, Uniunea Europeană este dispusă să se angajeze în negocieri comerciale pentru a îmbunătăţi relaţiile bilaterale în această privinţă, dar numai după ce va fi asigurată o exceptare permanentă de la plata taxelor de 25% pentru oţel şi de 10% pentru aluminiu, anunţate de Trump. Însă, comisarul european a admis că SUA nu consideră "suficientă" propunerea de reluare a discuţiilor comerciale în momentul în care se va garanta această exceptare şi a reiterat că se pregătesc diferite scenarii, începând de vineri. Ministrul bulgar al Economiei, ţară ce deţine preşedinţia UE, a reamintit, la sosirea sa, că SUA sunt un partener al Europei şi obiectivul este găsirea unei soluţii "echilibrate şi corecte" pentru ambele părţi. El a precizat că la finele reuniunii liderilor UE de la Sofia, de săptămâna trecută, concluzia a fost că blocul comunitar trebuie să fie în continuare exclus de la plata acestor taxe vamale. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)

22.05.2018, 22:00 • UPDATE MAE: Nouă români morţi în accidentul din Ungaria

UPDATE ORA 22.46 Nouă români au murit în accidentul rutier ce a avut loc marţi în apropiere de Budapesta, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE). UPDATE ORA 22.15 MAE: Victimele accidentului rutier din Ungaria sunt români   Cele şapte persoane care au decedat în urma unui accident rutier ce a avut loc marţi, în apropiere de Budapesta, sunt de cetăţenie română, a declarat pentru AGERPRES purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Paul Ciocoiu. Ministerul a activat celula de criză, arată un comunicat al MAE transmis AGERPRES. "Ambasada României în Ungaria gestionează prin demersuri de asistenţă consulară cazul accidentului rutier produs la data de 22 mai în apropierea oraşului Budapesta, Ungaria, în care a fost implicat un microbuz înmatriculat în România", se precizează în comunicat. Misiunea diplomatică română a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale, în vederea obţinerii unor informaţii cu privire la cetăţenia şi identitatea victimelor. "Conform datelor preliminare obţinute de reprezentanţii misiunii diplomatice, în urma accidentului, şapte persoane, pasageri ai microbuzului, şi-au pierdut viaţa", precizează MAE. O echipă consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Budapesta s-a deplasat, în regim de urgenţă şi se află la faţa locului accidentului pentru a acorda asistenţă consulară. Din datele obţinute de echipa consulară mobilă rezultă că microbuzul s-ar fi angajat cu viteză excesivă într-o depăşire şi a intrat în coliziune frontală într-un camion care se deplasa pe contrasens. Accidentul a avut loc pe Drumul Naţional 4 din Ungaria, la aproximativ 60 de kilometri de Budapesta, pe sensul de deplasare spre România. Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români afectaţi pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Budapesta 0036-384-76-89 şi 0036-384-83-94 şi 0043-1-230.95.10, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de operatorii Call Center în regim de permanenţă sau la numărul de urgenţă al misiunii diplomatice: 0036-30-535-69-12. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Antonia Niţă)   ORA 20.52 MAE: Microbuz înmatriculat în România - implicat într-un accident rutier lângă Budapesta; şapte persoane au murit   Sursa foto: 24.hu

Citiți mai mult »
  • Foto: MAE: Victimele accidentului rutier din Ungaria sunt români
    22.05.2018, 21:45 • MAE: Victimele accidentului rutier din Ungaria sunt români
    Cele şapte persoane care au decedat în urma unui accident rutier ce a avut loc marţi, în apropiere de Budapesta, sunt de cetăţenie română, a declarat pentru AGERPRES purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Paul Ciocoiu. Ministerul a activat celula de criză, arată un comunicat al MAE transmis AGERPRES. "Ambasada României în Ungaria gestionează prin demersuri de asistenţă consulară cazul accidentului rutier produs la data de 22 mai în apropierea oraşului Budapesta, Ungaria, în care a fost implicat un microbuz înmatriculat în România", se precizează în comunicat. Misiunea diplomatică română a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale, în vederea obţinerii unor informaţii cu privire la cetăţenia şi identitatea victimelor. "Conform datelor preliminare obţinute de reprezentanţii misiunii diplomatice, în urma accidentului, şapte persoane, pasageri ai microbuzului, şi-au pierdut viaţa", precizează MAE. O echipă consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Budapesta s-a deplasat, în regim de urgenţă şi se află la faţa locului accidentului pentru a acorda asistenţă consulară. Din datele obţinute de echipa consulară mobilă rezultă că microbuzul s-ar fi angajat cu viteză excesivă într-o depăşire şi a intrat în coliziune frontală într-un camion care se deplasa pe contrasens. Accidentul a avut loc pe Drumul Naţional 4 din Ungaria, la aproximativ 60 de kilometri de Budapesta, pe sensul de deplasare spre România. Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români afectaţi pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Budapesta 0036-384-76-89 şi 0036-384-83-94 şi 0043-1-230.95.10, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de operatorii Call Center în regim de permanenţă sau la numărul de urgenţă al misiunii diplomatice: 0036-30-535-69-12. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Antonia Niţă)   Sursa foto: 24.hu
  • Foto: MAE: Microbuz înmatriculat în România - implicat într-un accident rutier lângă Budapesta; şapte persoane au murit
    22.05.2018, 20:15 • MAE: Microbuz înmatriculat în România - implicat într-un accident rutier lângă Budapesta; şapte persoane au murit
    Un microbuz înmatriculat în România a fost implicat marţi, lângă Budapesta, într-un accident rutier în urma căruia şapte persoane au murit, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) transmis AGERPRES. Ministerul a activat celula de criză a MAE, arată sursa citată. "Ambasada României în Ungaria gestionează prin demersuri de asistenţă consulară cazul accidentului rutier produs la data de 22 mai în apropierea oraşului Budapesta, Ungaria, în care a fost implicat un microbuz înmatriculat în România", se precizează în comunicat. Misiunea diplomatică română a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale, în vederea obţinerii unor informaţii cu privire la cetăţenia şi identitatea victimelor. "Conform datelor preliminare obţinute de reprezentanţii misiunii diplomatice, în urma accidentului, şapte persoane, pasageri ai microbuzului, şi-au pierdut viaţa", precizează MAE. O echipă consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Budapesta s-a deplasat, în regim de urgenţă şi se află la faţa locului accidentului pentru a acorda asistenţă consulară. Din datele obţinute de echipa consulară mobilă rezultă că microbuzul s-ar fi angajat cu viteză excesivă într-o depăşire şi a intrat în coliziune frontală într-un camion care se deplasa pe contrasens. Accidentul a avut loc pe Drumul Naţional 4 din Ungaria, la aproximativ 60 de kilometri de Budapesta, pe sensul de deplasare spre România. Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români afectaţi pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Budapesta 0036-384-76-89 şi 0036-384-83-94 şi 0043-1-230.95.10, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de operatorii Call Center în regim de permanenţă sau la numărul de urgenţă al misiunii diplomatice: 0036-30-535-69-12. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Antonia Niţă, editor online: Simona Aruştei)
  • 22.05.2018, 12:45 • Buzău:Zeci de persoane evacuate în urma unui incendiu produs la un restaurant din incinta unui centru comercial
    Zeci de persoane au fost evacuate marţi după izbucnirea unui incendiu la coşul de fum al unui restaurant aflat în incinta unui centru comecial din municipiul Buzău. "Pompierii din cadrul ISU Buzău au intervenit cu două autospeciale cu apă şi spumă, precum şi o autospecială salvare de la înălţime. 10 persoane au fost evacuate de către forţele profesioniste, alte 30 de persoane din restaurant s-au autoevacuat, precum şi toţi clienţii din întreaga clădire au părăsit clădirea", a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al ISU Buzău, George Creţu. Potrivit sursei citate, la faţa locului au sosit şi două ambulanţe, dar nu s-a impus acordarea de ajutor medical. "Cauza probabilă a incendiului a fost autoaprinderea fumului şi grăsimii depuse pe coşul de fum", a precizat sursa citată. AGERPRES / (A - autor: Dorin Ivan, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada Vîlceanu)
  • Foto: Nicolae Medforth-Mills, nepotul fostului rege Mihai, implicat într-un accident rutier uşor în Capitală
    22.05.2018, 12:30 • Nicolae Medforth-Mills, nepotul fostului rege Mihai, implicat într-un accident rutier uşor în Capitală
    Nicolae Medforth-Mills, nepotul fostului rege Mihai, a fost implicat marţi într-un accident rutier uşor în zona Liceului francez, au anunţat reprezentanţi ai Brigăzii Rutiere a Capitalei. Potrivit sursei citate, este vorba despre o tamponare, care nu s-a soldat cu victime. "A fost întocmită o înţelegere amiabilă între şoferi, iar de la acest punct nu mai este treaba Poliţie", au precizat pentru AGERPRES sursele citate. Cauza probabilă a accidentului ar fi nepăstrarea distanţei în mers. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Tudorache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Ultimele Articole
Formular E121

Atestat pentru înscrierea titularilor de pensie, a membrilor familiei acestora și actualizarea listelor

Acest formular se adresează pensionarilor și mebrilor familiei care își au reședința pe teritoriul altui stat membru EU.

Formularul E 121este eliberat pentru a permite atât titularului de pensie sau de rentă, cât şi membrilor familiei acestuia, fie că îşi au sau nu reşedinţa împreună cu acesta, să beneficieze de prestaţi...

Citiți mai mult »
Formularul E 120

Atestat privind drepturile la prestaţiile în natură pentru solicitanţii de pensie şi membrii familiei lor

Formularul E 120, este utilizat pentru lucrătorii salariaţi şi independenţi care încetează a mai avea dreptul la prestaţii în natură conform legislaţiei ultimului stat competent, ca urmare a activităţii precedent exercitate, în timp ce o cerere de pensionare este în curs de instrumentare.

Persoanele care solicită formul...

Citiți mai mult »
Formularul E 115

Cerere de prestaţii în bani pentru incapacitate de muncă

Formularul E 115 se utilizează numai pentru lucrătorul sau şomerul aflat în incapacitate de muncă, în caz de boală, maternitate, accident de muncă sau boală profesională, pe teritoriul unui alt stat membru decât statul competent.

Lucrătorul sau şomerul aflat în incapacitate de muncă adresează instituţiei de la locul de reşedinţă sau de şedere, în termen de 3 zile...

Citiți mai mult »